Imi amintesc momentul in care mi-am spus ca nu o sa mai scriu niciodata. Eu nu contez. Eu nu sunt destul de relevanta. Sunt altii mai buni ca mine. Intotdeauna ganduri de acest fel, ma tot opreau din a face ceea ce de fapt ma vindeca. Cand am realizat, ca de fapt eu nu trebuie sa fiu nimic din ce se cere, trebuie sa fiu relevanta pentru mine. Lucrurile se vor aranja intr-o zi ca un puzzle la care tot lucrez. Increderea cuiva in ceea ce fac, bineinteles pentru mine e esentiala. Dar am ajuns la concluzia ca acea persoana sunt eu. Atat timp cat continui sa scriu. Poate nu am destul curaj sa scriu mai mult mai bine si mai atragator. Pe mine ma bucura ideea ca pot insira cuvinte pe care poate nu am mereu curajul sa le spun cu voce tare… ar fi cateva de zis daca stau sa ma gandesc. Totusi inca lucrez la atitudinea mea si felul in care vad lucrurile si am speranta, ca intr-o zi toate vor fi cel putin la micile mele asteptari. Stiu, toata lume spune sa tintesti sus mereu dar, in ce directie tintesti in spatiu?
Zilele de dupa colt 
Iti doresc succes si fa in continuare ceea ce crezi ca iti face viata frumoasa,imi plac mult cuvintele tale si prin ceea ce scrii se poate intelege mai mult decat aceste cuvinte scrise,acestea pe care tu le-ai trait si le-ai simtit.In timp ce ma uiti pe aceste randuri,imi vine sa citesc tot mai mult si mai mult.Te felicit pentru ce faci si pentru energia si entuziasmul care le emani in jurul tau!
ApreciazăApreciază
M-au bucurat enorm cuvintele tale!❤️ Te îmbrățișez cu drag!
ApreciazăApreciază
😘
ApreciazăApreciază